Fundamentele diplomației

O formă de guvernare în interiorul unui stat

Procesul de vot în cadrul alegerilor naționale

O metodă de rezolvare a conflictelor interne

Arta și practica de a conduce negocieri între state și entități internaționale

Să faciliteze comunicarea, cooperarea și gestionarea conflictelor între state

Să promoveze interesele comerciale ale corporațiilor internaționale

Să impună sancțiuni economice asupra altor state

Să stabilească controlul militar asupra altor state

Diplomația de rețea nu mai implică statele suverane ci doar actorii non-statli de tipul organizațiilor internaționale și a coroporațiilor multinaționale

Diplomația de rețea a existat înaintea diplomației de club și a reprezentat primul pas spre diplomația multilaterală

Diplomația de club implică numai elitele și statele, în timp ce diplomația de rețea implică și alți actori, precum ONG-uri și corporații

Diplomația de club se ocupă doar de tratate comerciale și de aplicarea acestora conform regulilor dreptului internațional

Diplomatul poate fi arestat oricând în statul gazdă. Din această cauză, diplomatul trebuie să se asigure că respectă legile statului în care se află.

Diplomatul nu are nicio responsabilitate în fața statului său și nu poate fi condamnat de faptele pe care le realizează în timpul exercitării funcției sale

Diplomatul poate ignora toate legile internaționale, scopul acestuia fiind exclusiv urmărirea interesului național al statului trimițător 

Personalul diplomatic are anumite privilegii și este protejat de jurisdicția statului gazdă

Două state își acordă reciproc aceleași drepturi și privilegii

Un stat oferă asistență umanitară fără a aștepta nimic în schimb

Un stat refuză să negocieze cu un alt stat

Un stat ignoră acordurile internaționale

Pentru că este condusă exclusiv de liderii militari ai unui stat care se folosesc de toate instrumentele pe care le au la dispoziție pentru a-și îndeplini obiectivele

Pentru că implică utilizarea forței militare pentru a rezolva conflictele

Pentru că se concentrează doar pe relațiile comerciale si culturale în vederea promovării unei imagini pozitive a statului trimițător

Pentru că urmărește influențarea și convingerea altor actori internaționali fără utilizarea constrângerii sau a forței

Au determinat eliminarea completă a diplomației tradiționale, trecând la un sistem de cooperare exclusivă între actorii non-statali, de tipul organizațiilor internaționale

Au redus necesitatea tratatelor și acordurilor internaționale pentru că statele comunică acum doar în cadrul forumurilor internaționale

Au limitat diplomația la probleme strict economice, ceea ce a dus la crearea unor organizații de tipul FMI și Banca Mondială

Au extins domeniul de acțiune al diplomației, forțând diplomații să colaboreze cu o varietate mai mare de actori și să abordeze probleme mai complexe

Limitarea comunicării diplomatice la canale tradiționale, precum scrisorile

Crearea de noi ambasade în fiecare țară

Interacțiunea sporită între un număr tot mai mare de actori internaționali, facilitată de tehnologiile moderne de comunicare

Negocierea tratatelor doar prin intermediul liderilor politici

Pentru că interesul național trebuie să fie durabil și să rămână relevant chiar și în fața schimbărilor de guvern sau de politică, reflectând priorități constante ale unui stat

Pentru că este necesar să fie schimbat de fiecare dată când un diplomat este numit pentru a-l ajuta pe acesta în a-și pune în aplicare strategia de cooperare cu statul gazdă

Pentru că interesul național se schimbă zilnic

Pentru că interesele naționale nu sunt influențate de contextul internațional. Acestea rămân aceleași indiferent de schimbările ce au loc pe scena internațională,

Interesul național ghidează diplomații în stabilirea obiectivelor și a strategiilor de negociere, astfel încât să se asigure că acțiunile externe servesc scopurilor statului

Niciunul, deoarece diplomația nu are legătură cu interesul național

Permite diplomaților să ignore complet interesele altor state

Limitează diplomația la relațiile comerciale