Ce etapă a didacticii vizează optimizarea procesului de învăţământ în conformitate cu noile cuceriri ştiinţifice, se axează pe noile achiziţii ale psihologiei, punând la baza însuşirii cunoştinţelor acţiunea?

Didactica generală, în calitatea sa de ştiinţă pedagogică fundamentală, poate fi definită ca:

Care sunt funcţiile procesului instructiv-educativ?

Care sunt componentele procesului de învăţământ?

Este parte componentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator şi un act normativ prevăzut pentru a fi implementat în procesul educațional în clasele primare:

Reprezintă o modalitate de organizare a conţinutului învăţământului, un document de concretizare a planului de învăţământ la nivelul activităţii concrete a unei unităţi şcolare; particularizează aplicarea planului de învăţământ într-o unitate şcolară, prin adaptarea la condiţiile concrete de realizare, număr de clase pe orizontală şi pe verticală, profiluri existente, numărul cadrelor didactice şi normarea activităţii lor pe specialităţi, condiţii de spaţiu (clase, laboratoare, ateliere):

Structura dinamică a competenței (Model PISA) înglobează:

Este un document şcolar oficial de politică educaţională care asigură concretizarea curricula şcolară, într-o formă care vizează prezentarea competenţelor într-un mod sistematic, prin diferite unităţi didactice, operaţionalizabile, în special din perspectiva elevului, pe capitole, subcapitole, grupuri de lecţii, secvenţe de învăţare:

Reprezintă, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectată de cadrul didactic pentru a determina schimbări comportamentale la nivelul personalităţii preşcolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacităţii acestora de dobândire a cunoştinţelor, deprinderilor, a strategiilor şi a atitudinilor cognitive:

Acest tip de evaluare angajează operaţiile de măsurare-apreciere-decizie în timpul sau la sfârşitul unei activităţi didactice/educative în vederea cunoaşterii nivelului real de stăpânire a materiei după parcurgerea anumitor perioade şi secvenţe de instruire, conform obiectivelor programelor şcolare, adaptate de profesor la condiţiile concrete ale clasei de elevi:

Reprezintă modele de interacţiune a metodelor, procedeelor, mijloacelor şi modurilor de instruire, ce implică o succesiune de operaţii raportate la obiectivele pedagogice în funcţie de anumite criterii: conţinut, particularităţi de vârstă, unitate de instruire etc.

Sunt definite drept tehnici limitate de acţiune, componente particulare în cadrul metodelor: